În 1948, episcopul Iuliu Hossu desfide cererea regimului comunist de a se lepăda de Biserica Greco-Catolică. Bazat pe o poveste adevărată.

Filmul, bazat pe fapte reale, ne poarta in Romania sfarsitului anilor 1940 si inceputul anilor 1950, o Romanie stalinista unde regimul la putere incepe prigoana impotriva propriului neam si propriei credinte. Nicoleta, o tanara intelectuala romanca este arestata. Crima sa este dubla: ea face parte dintr-un partid politic de opozitie si este nepoata pe linie materna a lui Iuliu Maniu.

În anii 50, un activist de partid se deplasează în zona rurală a Transilvaniei, pentru a colectiviza gospodăriile sătești. Un gospodar înstărit se împotrivește încercărilor de a-l face să renunțe la averea sa, refuzând să fie coborât la nivelul celor care nu am muncit niciodată. Conceptul de colectivizare este rezumat de un sătean indignat, care, obligat să muncească pământul pe care nu-l mai stăpânește, bombăne la adresa activistului de partid care susține că pământul e tot al lui: "Mi-ai tăiat p..., mi-ai pus-o în mana și mi-ai spus, 'ia-o, că tot a ta a rămas'.

In preajma lui 1848, in Ardeal, Mara (Leopoldina Balanuta), apriga si intreprinzatoare precupeata, se opune iubirii fiicei ei Sida (Maria Ploae) pentru neamtul Hans (Andrei Finti). Dar dupa ce tinerii se casatoresc, Sida se dezvaluie la fel de rapace ca si mama ei. Ecranizare dupa romanul "Mara" de Ioan Slavici.

Luată din casa bunicilor ei de către mama vitregă, Lizuca (Diana Mușcă), o fetiță de 5-6 ani, este lipsită de afecțiune și tânjește de dorul bunicilor și al mamei, care nu mai trăiește. Singura consolare este prietenia cu cățelul Patrocle. Într-o zi, fetița se hotărăște să plece din locul în care îndură numai umilințe și să se întoarcă la casa bunicilor de lângă dumbrava. Surprinsă de întuneric în pădure, Lizuca adoarme într-o scorbură. În vis, dumbrava se transformă într-o lume feerică, populată de vietăți și personaje de basm. Dimineața, fetița este găsită de bunici și dusă la casa bătrânească.

După terminarea facultății, trei absolvenți, Mariella (Maria Ploae) - profesoară de limba franceză, Ovidiu (Emil Hossu) - doctor și Geo (Dumitru Furdui) - inginer agronom, pornesc fără să se cunoască spre Viișoara, un sat de lângă Cluj, unde au fost repartizați. Cei trei sunt surprinși de atmosfera ciudată din sat unde primarul le înmânează imediat negațiile, fără a fi solicitate.

Povestea lui Ion Creanga, scriitorul care a reusit sa impresioneze generatii de-a randul cu basmele si povestirile sale. Continuand un har mostenit de la stramosii sai, Creanga considera povestile lui o simpla sursa de amuzament, lipsita de profunditate. Mihai Eminescu este cel care incearca sa-l convinga ca detine un talent deosebit.

De Revelion, în București, un tânăr la vreo douăzeci de ani își părăsește iubita și își petrece seara încercând să se convingă că fosta este dragostea lui adevărată.

În 1936, un timp în care Bucureștiul a fost cunoscut ca "Parisul Estului", cele trei surori Duduleanu, dintr-o familie de comercianți prosperi, își conduc clanul cu mână de fier. Tânărul jurnalist Mircea Aldea intră în acest clan prin căsătoria cu fiica lor, dar această unire va fi de scurtă durată. Cuibul de viespi (după piesa "Gaițele" de Alexandru Kirițescu) este un document și o adaptare stilizată a istoriei României. Plin de satiră verbală și vizuală, filmul redă comicul noii clase, a burgheziei.

Adrian și Ninel se numără printre deținuții înghesuiți în vagoanele de marfă care tocmai au sosit într-unul din lagărele de muncă silnică de la Canalul Dunăre-Marea Neagră. În lagăr, periplul lor este dramatic. Printre cei condamnați alături de ei se găsesc profesori, avocați, poeți, filozofi, țărani, artiști, oameni de știință. Cu toții își dau seama treptat că munca forțată la Canal nu are scopul construirii unei căi de transport între Dunăre și Marea Neagră, ci crearea unui loc al suferinței organizate unde cei indezirabili regimului comunist trebuie exterminați. Filmul este inspirat din cartea Vărul Alexandru, de Adrian Oprescu.

La 10 ani, Corina visează să fie admisă la celebra școală de gimnastică de la Deva. Mai întâi respinsă, Corina reușește, prin antrenament și sacrificii, să treacă testul de admitere, la fel ca prietena sa cea mai bună, Maria. Dar adevărata luptă de-abia acum începe: să ajungă cele mai bune din lume. Corinei nu-i lipsesc curajul și voința și vrea să-i demonstreze celei mai bune antrenoare din țară, Lili Oprescu, că are stofă de campioană. De la bârna din sala de antrenament până la podiumul competiției internaționale, drumul e lung și presărat cu dificultăți.

O Apocalipsă lasă în viaţă o femeie, un copil şi o vacă de lapte pe nume Lunaia. Sortiţi să supravieţuiască, cei trei repetă calea umană de la Facere, trecând într-o lume devenită, odată cu sosirea oamenilor-cu-tancuri, fragilă şi lipsită de apărare. Supravieţuitorii încearcă re-crearea unei lumi cu virtuţile celei pierdute, inclusiv speranţa în răzbunare…

Ionuț este fiul cel mic al comisului Jder, om de încredere al lui Ștefan cel Mare. El se îndrăgostește de Nasta, fiica unui boier, și concurează pentru afecțiunea ei cu Alexăndrel, chiar fiul domnitorului. Dorul de Nasta îi dă avânt lui Ionuț, care împreună cu frații lui își pune viața în slujba Moldovei.

Bucuresti, noiembrie 1940. Regimul legionar este in plina expansiune. Comisarul Moldovan (Sergiu Nicolaescu) este insarcinat cu anchetarea asasinarii detinutilor politici din inchisoarea Viraga, in noaptea de 26 spre 27 noiembrie. Prin desemnarea unui om neafiliat politic in acest caz, autoritatile spera sa inoculeze opiniei publice ideea ca politia isi face datoria in mod onest. Guvernul intentioneaza sa musamalizeze cazul, insa Moldovan este incoruptibil si nu cedeaza in fata presiunilor si intimidarilor. Si, mai presus de orice, el vrea sa scoata adevarul la lumina. Tocmai de aceea, un comando legionar aflat sub conducerea lui Paraipan (Gheorghe Dinica) va face orice pentru a-l scoate din joc.

Grigore Pintea (Florin Piersic), fost ofițer în armata habsburgică, se întoarce în satul natal din Maramureș. Moartea părinților și imaginea sătenilor schingiuiți de oamenii grofului îl determină să treacă la haiducie, folosindu-și cunoștintele de tactică și strategie militară. Dragostea lui pentru Iza (Maria Ploae), o frumoasă maramureșeancă, îi înnobilează sufletul și întregesc portretul unui erou nemuritor, cunoscut astăzi drept „Pintea Viteazul”.

Fotograf la o publicație de scandal, Gary primește misiunea de a contribui la compromiterea unui om politic, bănuit de relații cu o minoră. Ca să poată supraveghea camera de hotel a demnitarului, pe care urmează să-l surprindă în compania protejatei sale, Gary se instalează în mansarda lui Miss, o prostituată trecută de prima tinerețe, personaj tragic, care trăiește din amintiri și care va sfârși prin a se sinucide. Prins intre interese politice divergente, Gary e arestat...

Un tânăr afectat de divorțul părinților și de absența acestora în preajma lui, încearcă să își găsească refugiul în muncă, angajându-se pe un șantier. Aici îi întâlnește din întâmplare pe membrii familiei actuale a mamei sale, care îi oferă atmosfera caldă a unui cămin părintesc.