Inspirat din fapte și întâmplări reale, Scara urmărește parcursul spiritual al lui Andrei, un tânăr sensibil și inadaptat social care, aflat în căutarea formulei fericirii, se hotărăște să devină actor. După căderea comunismului, orbit de iluzia libertății și a democrației, Andrei se lovește de o serie de evenimente brutale, momente ce au marcat profund istoria recentă a țării. Găsindu-și refugiul în rolul lui Alioșa într-o adaptare pentru scenă a Fraților Karamazov, tânărul devine tot mai apropiat de personajul său, descoperind treptat drumul spre înțelegerea divinității.

Într-un mic orășel de provincie, membrii Mișcării ilegaliste pregătesc cu înflăcărare ziua Eliberării. Pistruiatul, un simpatic băiețandru de 14 ani, devine eroul acestor evenimente conduse din umbră de însuși prietenul și tovarășul său, Andrei. Ajutat de profesoara de istorie, de tatăl său și, de cele mai multe ori, de câinele Calu, puștiul face față cu dezinvoltură și curaj oricărei provocări.

Film istoric care evocă scene din Războiul romano-rusu-turc din 1877-1878 (Războiul de Independență al României). "Film închinat celor ce și-au vărsat sângele pentru Patrie în anii 1877-1878". Filmul utilizează secvențe filmate din serialul TV "Războiul Independenței" (scene de luptă

În vara anului 1944, în timp ce România a întors armele împotriva Naziştilor, Mihai, un adolescent orfan a carui părinţi au murit în timpul unui bombardament, încearcă să se înroleze pentru a lupta pe front, dar descoperă că fostul comisar de poliţie Potra tortura şi bătea prizonieri, printre care şi tatăl lui. Mihai va lupta pentru a îl aduce în faţa justiţiei pe Potra.

Continuand aventura din Drumul Oaselor, eroii filmului in frunte cu Margelatu dupa o serie de intamplari si depasirea unor obstacole, aduc in tara armele cumparate de la Viena cu banii rezultati din vinderea odoarelor si valorilor lasate mostenire de Tudor Vladimirescu in acest scop. Astfel, ei contribuie la pregatirea revolutiei de la 1848 din tarile Romane.

Partea a doua a tripticului dedicat haiducului Șaptecai și episodul 5 al seriei Haiducilor. După o spectaculoasă evadare pusă la cale de Anița (Marga Barbu), Răspopitul (Toma Caragiu) și Parpanghel (Jean Constantin), căpitanul Anghel (Florin Piersic) pornește din nou spre urmele banilor. Răpind-o pe Caliopi (Carmen Maria Struja), Șaptecai cere în schimbul eliberării bijuteriile cumpărate de soțul ei, Ianis (Constantin Codrescu) la Viena. După o serie de întâmplari spectaculoase, Anghel reușește să fure prețioasa zestre a domniței Ralu (Aimee Iacobescu).

Prin intermediul taranului Petre Petre, eroul principal al cunoscutului roman, sunt relatate evenimentele din timpul rascoalei din 1907, de la declansare si pana la inabusirea ei.

Filmul este povestea lui Terente (Gavril Patru), un bărbat care fiind înrolat pe un vas militar este nevoit să dezerteze deoarece intră în conflict cu superiorii săi. Este ajutat de Bazil (Gheorghe Dinica), un ziarist cunoscut, să se ascundă o vreme prin Brăila, până când este prins și încarcerat. Reușește să evadeze și de această dată, iar după o serie de tâlhării face rost de o sumă foarte mare de bani. Terente organizează în bălțile Dunării o bandă de raufăcători cu care terorizează locuitorii orașului Brăila.

Evenimentele îl aduc în Țara Românească pe bancherul Troianov (Alexandru Repan), o persoană darnică și totodată suspectă, despre care Aga (Traian Stănescu) vrea să afle totul, prin spionul său plătit, Agata Slatineanu (Marga Barbu).

Ioanide (Ion Pacea), artist apolitic si neinteles care viseaza la “lucruri normale in strainatate, dar imposibile la noi", a dus ca arhitect sub vechiul regim, o viata dificila. Dupa 1944, situatia i s-a ameliorat datorita si pretuirii unui comunist luminat poreclit Botticelli (Stefan Iordache), pe care, candva, l-a ascuns de politie in podul casei sale. El primeste comenzi de monumente culturale de anvergura, desi are “la dosar” balastul copiilor sai rataciti in aventura legionara si continua sa accepte, in anturaj, un cerc de adulatori din fosta elita.

În prima sa domnie (1456 - 1462), Vlad Țepeș își consolidează puterea pentru a apăra independența țării aflate într-o dublă subordonare: față de Poartă și față de regatele Ungariei. Nemulțumiți de politica sa, boierii se răscoală. Vlad prinde de veste și recurge la o pedeapsa cruntă: tragerea în țeapă. După primii trei ani de domnie rezultatele politicii lui Vlad Țepeș dau roade, țara e curățată de tâlhari și trădători, poporul îl iubește. Pedepsindu-i însă pe solii turci care veniseră după tribut, Vlad stârnește mânia lui Mahomed, care pornește să-l pedepsească pe nesupus. "Decupând și realizând regizoral povestirea literara propusa (...), Doru Năstase a recurs în pregeneric și în alte episoade, la experiența cunoscută a unor producții de gen cărora nu le lipsește un anume dinamism și un oarecare relief plastic." - Valerian Sava - 1979 (Cinema)

În scopul declanșării unui conflict diplomatic împuternicitul băncilor vieneze e răpit, împreună cu fiica sa, în timp ce se îndrepta spre București. Consulul austriac face scandal, iar domnitorul Bibescu, de teama unui scandal politic, făgăduiește eliberarea ostaticilor în termen de 7 zile. Răpitorii pot fi demascați și scoși din vizuină numai de Mărgelatu și prietenul său, Buza de Iepure. Operațiunea pare să aibă sorți de izbândă datorită indiciilor lăsate de prizonieri: turcoazele lăsate în urma lor.

O frescă epică care descrie domnia lui Mihai Pătrașcu (cunoscut mai bine ca „Mihai Viteazul”), prințul faimos care a unit cele trei provincii: Valahia transalpină, Transilvania și Moldova, în țara România, la sfârșitul secolului al 16-lea (1599-1601) împotriva opoziției imperiului Otoman și Austriac, acest film prezintă scene de luptă pe scară largă amestecate cu intrigi politice, trădare ucigașă, și dramă de familie.

Haiducii lui Șaptecai este un film românesc din 1971, regizat de Dinu Cocea după un scenariu de Eugen Barbu și Mihai Opriș. El este cel de-al treilea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuță și Colea Răutu. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia din plină epocă fanariotă. Domnița Ralu (Aimée Iacobescu) are nevoie de un milion de galbeni pentru a cumpăra de la Viena o colecție de bijuterii. Pentru a-i satisface dorința, domnitorul fanariot (Nucu Păunescu) instituie birul văcăritului, ducând la sărăcirea poporului. Ceata de haiduci condusă de Anghel Șaptecai (Florin Piersic), după moartea căpitanului Amza, încearcă să recupereze galbenii smulși cu forța de la oamenii chinuiți. În final, căpitanul de arnăuți Mamulos (Colea Răutu) îl prinde pe Anghel și-l trimite la ocnă.

Ultima parte a tripticului dedicat haiducului Șaptecai și episodul 6 al seriei Haiducilor. În Săptămâna nebunilor, ceata lui Anghel (Florin Piersic) schimbă zestrea domniței Ralu (Aimee Iacobescu) în arme pentru armata lui Tudor din Vladimiri, armată căreia se hotăresc să i se alăture. Deși prins de Mamoulos (Colea Răutu) și torturat cu salbăticie de oamenii lui, Șaptecai scapă din temniță, urmându-și drumul. Ajutat de Anița (Marga Barbu), Răspopitul (Toma Caragiu), Parpanghel (Jean Constantin) și alți tovarăși de haiducie, Anghel își vede din cele din urmă visul implinit.

Un preot catolic trimis de Lamartine să ajute revoluția română vine la societatea "Frăția". Lui Mărgelatu (Florin Piersic) i se pare de la început suspect. Identitatea lui este alta. Povestea este plină de suspans, de atentate, chiar și asupra lui Vodă Bibescu (Ion Besoiu). Actrița Agatha Slătineanu (Marga Barbu) este și ea prinsă în conspirație. După ce soțul ei, Gonfalone (George Constantin) pierde totul la cărți, inclusiv sala de teatru, Agatha dă foc teatrului. Mărgelatu scapă cu bine și din aceste încercări.

Un copil descoperă că are o boală de inimă, mama lui încerca să-i ascundă asta. Este deprimat că nu se poate juca cu ceilalți copii. Pentru mama lui există o dilemă: să nu-și asume niciun risc și să-și pună băiatul să ducă o viață izolată sau să recurgă la riscanta operație pe inimă.

Andrei (Ștefan Iordache) și Lucian (Șerban Cantacuzino), doi elevi în clasa a VIII-a, se împrietenesc în ciuda diferențelor sociale dintre ei, primul fiind fiul unui muncitor, cel de-al doilea fiind fiul unui senator. Andrei ajunge să o cunoască pe Sonia (Irina Petrescu), prietena lui Lucian. Cei doi tineri sunt atrași unul de celălalt dar fata, făcând parte dintr-o familie avută și temându-se de greutățile vieții, nu are sentimente statornice. Evenimentele se precipită, orașul lor fiind în pericol de a fi ocupat de nemți.